Moștenirea: cum decurge
dezbaterea succesorală
Când pierdem pe cineva drag, moștenirea e ultima grijă la care ne gândim. Totuși, câțiva pași și un termen anume contează, ca să nu pierdeți drepturi și să nu lăsați loc de neînțelegeri în familie.
Cine sunt moștenitorii
Legea împarte moștenitorii în clase: întâi copiii și ceilalți descendenți; dacă nu există, părinții împreună cu frații și surorile defunctului și urmașii acestora; apoi bunicii și ceilalți ascendenți; apoi celelalte rude colaterale, până la gradul al patrulea (unchi, mătuși, veri primari). Soțul supraviețuitor moștenește alături de oricare dintre aceste clase.
Un testament poate schimba parțial această ordine, în limitele rezervei succesorale: copiii, părinții și soțul supraviețuitor au dreptul la o parte din moștenire de care nu pot fi lipsiți prin testament. Dacă există un testament, aduceți-l la prima discuție, chiar dacă vi se pare limpede.
Termenul de un an
Moștenirea trebuie acceptată în termen de un an de la deces. E un termen ușor de scăpat din vedere.
Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație la notar sau printr-un înscris, ori tacită, prin fapte din care reiese limpede că vă purtați ca moștenitor, de exemplu când vindeți un bun din moștenire. Renunțarea, în schimb, nu se deduce din gesturi: se face printr-o declarație la notar. Excepția e tăcerea prelungită: cine nu acceptă deloc în termenul de un an este considerat că a renunțat.
Un an pare mult, dar trece repede într-o perioadă de doliu. Nu lăsați totul pe ultima clipă.
Ce acte pregătiți
- certificatul de deces;
- actele de stare civilă care dovedesc legătura cu cel decedat: certificate de naștere, de căsătorie;
- actele bunurilor: contracte de vânzare, extrase de carte funciară, certificatul de înmatriculare al mașinii;
- extrase de cont sau alte dovezi ale banilor și ale datoriilor;
- testamentul, dacă există.
Notarul vă va spune ce alte acte mai cere în cazul dumneavoastră. Cu cât dosarul e mai complet de la început, cu atât procedura merge mai ușor.
La notar sau în instanță
Dacă moștenitorii se înțeleg, dezbaterea se face la un notar din raza tribunalului în care cel decedat și-a avut ultimul domiciliu. La final primiți certificatul de moștenitor, actul cu care vă dovediți calitatea și bunurile primite, de exemplu la cartea funciară sau la bancă.
Când apar dispute, despre cine e moștenitor, despre testament sau despre împărțirea bunurilor, notarul suspendă procedura, iar neînțelegerea se lămurește în instanță, de regulă printr-un proces de partaj. Un proces între frați lasă urme care durează mai mult decât procesul în sine. De aceea încercăm întâi să lămurim cotele și să punem pe hârtie o înțelegere între moștenitori.
La noi, de succesiuni se ocupă avocata Elena Marinescu. Vă poate explica, înainte de a merge la notar, ce cotă vă revine, vă poate ajuta să redactați o înțelegere între moștenitori sau, dacă nu se poate altfel, vă poate reprezenta la partaj. Detalii găsiți la succesiuni și moșteniri.